luni, 18 mai 2015

FLORI DE CER





 Cerul are uși deschise, 
 Eu îl caut pe Dumnezeu,
 Pe aripi de gând, ca-n vise,
 Mă înalț în zbor de zmeu.

 Am aflat că-i Împărat
 Și domnește-n slăvi senine,
 Stă pe-un tron adevărat,
 Are prieteni oști divine,

 Îngeri mii și serafimi.
 Casa Lui e un palat,
 Unde rugăciuni și psalmi
 Se rostesc neîncetat.
 
 Știu că are-o carte mare 
 Și-un condei cu care scrie,
 Cât de bun e fiecare,
 Dacă-i om de omenie.
 
 Bunicuța  îmi tot spune
 Că iubind pot fi bogat,
 Să mă-ntrec în fapte bune,
 Voi fi binecuvântat.
 
 Pot și eu să luminez,
 Chiar de nu sunt licurici,
 Pe cei triști să-mbrățișez,
 Ce-i dac-am mânuțe mici?
 
 Cred c-am dezlegat misterul,
 El stă-n inimi iubitoare,
 Dacă vrea, răstoarnă cerul,
 Cu steluțe la picioare.
 
 Din alaiul Lui ceresc
 Parte vreau să fac și eu,
 Să-L am prieten, să-L iubesc,
 Flori de cer să-mpart mereu.