luni, 30 martie 2015

GARA CU MACI





 Trece și ultimul tren,
 Prin gara cu maci purpurii,
 Surde dorințe-n refren
 Captive, te dor. De mai știi,
 
 Cum e să iubești netrucat,
 Scutură umbra de tină,
 Cât aripi cu lanț n-ai legat
 Și nu ești învins de rutină.
 
 Ai dreptul iubind să te temi, 
 Oprește jaful de fluturi, 
 Totuși, prin ploi când mă chemi, 
 Ochii, de zaț, să îi scuturi.
 
 Învață să zbori, să-nflorești,
 Seceră gând de-amânare,
 Duminici cu iz de povești
 Zadarnic ning stele de mare.
 
 Jertfe și scrum, ți-amintești?
 În maci dantelați ți-ai ascuns  
 Hățiș de neliniști. Citești.
 De-n vis lăcrimezi, ți-am răspuns!