ÎN EVANTAI DE FLUTURI

 De vântul primăverii va răscoli în pripă, 

 Petale de-azalee și păpădii de gând,    

 Iar soarele picta-va cu-a razelor risipă, 

 Surâs de nostalgie cu psalmi de dor, vibrând,    

 

 De greieri jucăuși îți vor doini în glastre

 Și cu parfum de cer vor ninge peste gene,

 Sau stele de smarald din galaxii albastre,

 Vor scrie insolite poeme cosânzene,

 

 De îngerii iubirii în straie de ninsoare,  

 Cernute cu petale din alb de liliac, 

 Vor țese-n suflet vise cu-azur mărgăritare

 Sau sălcii-nlăcrimate vor ațipi pe lac, 

 

 De-or tresări cocorii în rugăciuni suspine,    

 Redesenând nirvana din zbor de-nchipuire,
 Si-n rătăciri străine, respiri fără de mine,        

 În ochi îți voi aprinde din Carul Mic safire!

 

 Deschide porți de suflet, brodează bucurie,

 Înlătura confuzii, ce vor să te-mpresoare,

 Iar vis de chihlimbar înmugurit doar ție,    

 În evantai de fluturi  înalță-l înspre soare!