Nici azi n-ai înțeles? Cum să-ți aduc aminte?
Din care constelații să știu să îți
culeg,
Alai de stele nuferi, șirag de perle sfinte,
Să poți să mă cuprinzi cu sufletul întreg?
Cum te-aș putea privi? Prin ce sclipiri de
zare?
Cu ce miraj de vise și rouă să-ți pictez,
Melancolii de fluturi zâmbind pe val de
mare
Și câte punți din roze în gând să-ți
colorez?
Vioara cărui cântec ți-ar dezlega
misterul,
Ce notă necântată pe strune n-a dansat?
Am solfegiat iubirea tivind cu salbe
cerul,
Cu leac din flori de lună, de ploi te-am
vindecat!
Perechi de rândunele din vise s-au desprins.
Să-mbrac nemărginirea în zborul altui
veac?
Cât oare să te-aștept? Tresar mereu
învins!
Ce fac cu-atâta dor? Știi tu cumva vreun leac?