duminică, 21 iulie 2013

SĂRUT DE MACI




 Înstrăinat de toate mă irosesc în gânduri,
 Apusuri nesfârșite s-au învoit cu norii,
 Caut petice de cer prin ceață de-anotimpuri,
 Doar fluturii speranței îmi mai alină zorii.
 
 Te simt tot mai departe, însingurat și trist, 
 Parcă-nadins te-ascunde perdeaua grea de fum,
 Nici îngeri nu se-ndură, mă-ntreb de mai exist
 În amintiri de cobalt sau poze din album.
 
 Ne-am tot promis duminici cu vise și iubire,
 Dar s-a pierdut culoarea și ultimilor maci,
 Miroase a durere, a moarte, despărțire,
 Plâng versuri necitite, te-ntreb cât vrei să taci?
 
 Cad ploi de resemnare și cresc lăstari de spini,
 N-ai vrea să înflorească un curcubeu de flori?
 Ți-aș spune te iubesc cu lacrima de crin 
 Și ți-aș picta un zâmbet în sute de culori.
 
 Am destrăma tăcerea, risipa din trecut 
 Și cu surâsul stelei ți-aș reaprinde visul,
 Un zbor de rândunele ar șterge ce-a durut,
 Din dor, sărut de maci ar stinge tot abisul.