joi, 4 octombrie 2012

TOAMNĂ NOSTALGICĂ-INES POPA





 Toamna lăcrimează bruma peste frunze
 Ca vrăjit dansează-n foșnet abătut,
 Dorului lunatic îi aduc acuze,
 Că se cuibărește-n gândul surd și mut.

 Frunze risipite vin în avalanșe
 Și adorm pe tâmpla zorilor târzii,
 Mă colindă noaptea-n zdrențe de mătase
 Nu te-aștept nici astăzi,știu că n-ai să vii.

 Ard un vreasc din tine, ce-mi încinge focul,
 Sub castani nostalgici cerul îl invoc,
 Trece  ea și toamna, ia și nenorocul
 Merg să vând și dorul într-un iarmaroc.
 
 Vând o amintire,vise și fantasme,
 Inima-i bogată ,cumpără nu vrei?
 Am pe buze struguri și în gene basme,
 Iar rapsozii toamnei  cântă pe alei.
 
 Astăzi este gratis orice vei alege,
 Dau pentru un zâmbet umbrele himerei,
 Dăruiesc iubire , reverii pribege,
 Umple-ți buzunarul,hai de ce nu vrei?

 Port veșmânt de frunze galben aurite,
 Sufletul mi-e rugul unde toate-mi sunt,
 Am rămas cu doruri, ceasuri  osândite,
 Toamne cu iluzii și cu păr cărunt.