miercuri, 20 iunie 2012

NU DOAR AMINTIRE



 
 Hoinare doruri vin și pleacă-n grabă
 Într-o poveste parcă ancestrală,
 Tu porți orgolii ca pe o podoabă
 Și îmi vorbești c-o liniște formală.
 
 Nedezlegate noduri ne mai leagă,
 Noi stăm tăcuți la capete de poduri,
 M-am dăruit cu dragostea întreagă,
 Tu irosești iubirea prin exoduri.
 
 În lanțurile clipei se zbuciumă suspine,
 Jăratice nestinse s-au reaprins în gânduri, 
 Noi rătăcim prin nefirești destine  
 Și bâjbâim prin labirint de ziduri. 
                         
 Nici vorbă să-ți semnez vreo condamnare,
 Aruncă spada,vreau din nou iubire,
 Renunță la spășita resemnare,
 Prea ne iubim să-ți fiu doar amintire!