marți, 16 octombrie 2012

O SINGURĂ IUBIRE



  
 Port iar veșmânt de arderi și cenzurate patimi,
 Secundele-mi par zile și pasul abătut,
 Mi-am pus chiar și zăbrele pe râurite lacrimi
 Și santinelă-n suflet, dar dorul s-a zbătut.
 
 Am rupt cămașa toamnei și-am dărâmat și puntea,
 Fântâna am secat-o, să-năbuș al meu foc,
 Am implorat și cerul să-mi spulbere iubirea,
 În buzunarul sorții mi-am pus un busuioc.
 
 Descânta parcă vraciul prohodul depărtării
 Și serafimi angelici ne tot pansează rana,
 Jelește bocitoarea, să dăm pe veci uitării,
 Dorințele și-aleanul, că nu-s decât nirvana.
 
 Pecete ți-e sărutul, captivă-mbrătișarea,
 O veșnică iubire etern ne-a sigilat,             
 Eliberează-mi gândul,scurtează așteptarea,
 Împiedică risipa și visul exilat. 

vineri, 12 octombrie 2012

PENTRU TOTDEAUNA -INES POPA


Legătura dintre sufletele pereche merge mai departe decât "până moartea ne va despărţi" pentru că dragostea adevărată nu moare niciodată.  Richard Webster



 Lași semne peste tot pe unde treci,
 Stângace gesturi de iubiri cernute,
 Ștergi altă zi din calendar și pleci
 Spre noaptea cu eresuri surdo mute.
 
 Ne cuibărim dorințele-n tăceri
 Și frângem așteptarea-n neputințe,
 Doi robi nevindecați de remușcări,
 Zdrobind înlăcrimarea în sentințe.

 Alerg spre anotimpul de cleștar,  
 Sunt prizoniera vinei fără vină,
 Cânt un refren ce știu că e-n zadar
 Și smulg tot dorul meu din rădăcină.
 
 Ești temnicierul propriei chemări,
 Te-ascunzi în carapace de genune
 Și tragi obloane peste lungi visări,
 Sculptându-mă în stele fără nume.

 Ai să mă chemi în fiecare zi,
 Am să-ți răspund în fiecare noapte,
 De-n astă viață nu ne vom mai fi
 Ne vom iubi și dincolo de moarte.  
  

miercuri, 10 octombrie 2012

ANTITEZA UNEI IUBIRI



 Nu vreau să-mi fii și totuși tu îmi ești
 Zădărnicie, rai, eternul mâine,                 
 Revii și pleci sau doar mă răvășești,
 Destrami în suflet vise orfeline.
 
 Nu ștergi cărări, dar nici nu le închizi,
 Aprinzi un foc ce-n lacrimă îl stingi,
 Ca pasărea de pradă mă ucizi
 Și-n spovedeli de taină mi te frângi.  
 
 Sărutul tău amăgitor, fugar,
 O zbatere-ntre lege și destin,       
 Ești aripă de înger fără har,
 Lași resturi de amor diamantin.
 
 E straniu tot ce-n mine risipești,
 Te-alung ca pe dorințe interzise
 Și te îngrop în stelele cerești,
 Dar țeși ca un păianjen alte vise.
 
 Salvează-mă te rog de tot ce-mi ești,
 De cupa cu nectar și cu venin,
 Sunt un poem ce nu poți să-l citești,
 Ești anotimp de miere și pelin.
 
 Iubirea noastră-i boală fără leac,
 Două viori, dar fără de arcuș,
 Înstrăinați, dar împreună-n veac                                               
 Un veșnic coborâș și un urcuș.                               


                     
 



joi, 4 octombrie 2012

TOAMNĂ NOSTALGICĂ-INES POPA





 Toamna lăcrimează bruma peste frunze
 Ca vrăjit dansează-n foșnet abătut,
 Dorului lunatic îi aduc acuze,
 Că se cuibărește-n gândul surd și mut.

 Frunze risipite vin în avalanșe
 Și adorm pe tâmpla zorilor târzii,
 Mă colindă noaptea-n zdrențe de mătase
 Nu te-aștept nici astăzi,știu că n-ai să vii.

 Ard un vreasc din tine, ce-mi încinge focul,
 Sub castani nostalgici cerul îl invoc,
 Trece  ea și toamna, ia și nenorocul
 Merg să vând și dorul într-un iarmaroc.
 
 Vând o amintire,vise și fantasme,
 Inima-i bogată ,cumpără nu vrei?
 Am pe buze struguri și în gene basme,
 Iar rapsozii toamnei  cântă pe alei.
 
 Astăzi este gratis orice vei alege,
 Dau pentru un zâmbet umbrele himerei,
 Dăruiesc iubire , reverii pribege,
 Umple-ți buzunarul,hai de ce nu vrei?

 Port veșmânt de frunze galben aurite,
 Sufletul mi-e rugul unde toate-mi sunt,
 Am rămas cu doruri, ceasuri  osândite,
 Toamne cu iluzii și cu păr cărunt.