luni, 28 mai 2012

DOAR O NĂLUCĂ





 E-atâta noapte-n tine și-atâta căutare
 În asediate ore și-n timpul efemer,           
 Pendulul parcă tace și vrea să-ți dea crezare
 Oglinda vremii-ți spune că ești din nou stingher.
 
 Fuiorul  amintirii își trage răsuflarea,
 Eu nici măcar în vise nu vreau să te revăd,
 Pietriș îți e tărâmul ,doar cioburi arătarea,
 Năvoade de-ntristare te-au prins în laț și râd.
 
 Tu răscolești adâncul oftatelor risipe,
 Eu știu că ești doar noapte ,dar fără dimineață,
 Un trup lipsit de suflet ,un boț făcut din cârpe
 Și zămislit de mine din petece de viață.
 
 Mă cauți într-o baladă de toamne aromate,
 Când pașii noștrii încă dansau același vals,                                      
 Dar lacrimile ploii au șters acea cetate,
 De-abia mi-aduc aminte,erai un cântec fals.
 
 Ai fost doar o nălucă ,rătăcitoare clipă,
 Creat din mărunțișuri ,o simfonie blândă ,        
 Te-am părăsit în trenul dezafectat în pripă
 Într-un cupeu de suflet , o flacără plăpândă.
 
 Eu ți-am iubit candoarea cu zori nemărginite,
 Uitasem pentr-o clipă că te-am creat din astre, 
 Din romanțate gânduri, angelice ispite,
 Nălucă fără suflet,te-ai stins în zări albastre.
 

joi, 24 mai 2012

NU MĂ TEM


    
 Când zi de zi e doar o provocare
 Din ce a fost sau va cândva să fie
 Rămâne câte-un vis ,o resemnare,
 Sau o nădejde în speranța vie.
 
 Din cer mai vine-un înger să ne caute    
 Să ne-amintească : sunteți  efemeri
 Și cât de fără noimă vă sunt toate
 Străine clipe  plânse în tăceri.
 
 Pe corbii care mușca îi alung       
 Și-i risipesc în pulbere de hău,
 Ei sunt doar arătări cu suflet ciung            
 Și nu mă întinez  de nici un rău.
 
 Stau toamnele și  iernile-n consemn,  
 Trecutul cu poveri e scrum cernut
 Eu nu mă tem căci știu să lupt mai demn,
 Când întristări mijesc  în chip de lut.                 
 
 Un crin neprihănit îmi e iertarea,
 Petala lui va șterge ce-a fost trist
 Și marea-n scoic-aduce alinarea                         
 Și-n suflet blând ea pune-un acatist.
 
 Un schit al iubirii ,un zbor neînfrânt   
 Doresc să devin și  fi-voi odată,
 O floare albastră pe ramuri de cânt,
 Mireasmă de nuferi în ploaie scăldată.
 
 Nu mă mai tem de ceața din pustiu
 Căci brațele iubirii m-ocrotesc
 Și prin credință îmi doresc să fiu     
 Cristal de preț să pot să-ți mulțumesc!
 
 
  

luni, 21 mai 2012

VALSUL UNEI ILUZII





 Din lacrimile ploii eu ți-am făcut mărgele
 Și buzele cireșe  cu drag le-am sărutat ,                                                    
 În păr ți-am prins steluțe de-albastre viorele
 Îți amintești iubire sau poate ai uitat?
 
 Te-am mângâiat cu roua magnoliilor în floare
 Și-n nopți nevămuite ți-am scris în taină versuri ,   
 Cu aripi mari de înger ți-am șters din apăsare
 Îți amintești iubire sau le-ai pierdut în neguri?
 
 Din visele speranței ți-am pus o  coroniță
 Și-n simfonii marine ți-am legănat suspinul,
 Din intristatu-ți  cântec am înălțat troiță
 Îți amintești iubire sau ai uitat refrenul?
 
 Din resturi de tăcere eu ți-am pictat un soare
 Și pașii umbrei tale în suflet i-am gravat,
 Din curcubeu de vise  ți-am zămislit o floare
 Îți amintești iubire  sau nici n-ai observat?
 
 Mai pune-ți o dorință pentru iubirea noastră,
 Sau cheamă-mă-n mireasma și-n șoapta unei frezii ,         
 Privighetori în triluri ne vor cânta-n orchestră
 Și vom dansa iar valsul nostalgicei iluzii .





marți, 15 mai 2012

TE VREAU IUBIRE



 
 Mai spală-mă cu roua liliacului în floare
 Și-n crinoline albe îmbracă al meu dor
 Cu praf de fluturi tandri mai scrie-mi o scrisoare
 Și din vazduh culege-mi miresme de bujor.
 
 Din târgul cu speranțe  adună necuprinsul,
 Dantele de iubire  să dăinuiască-n suflet,
 Cu veacuri de dorințe  să umplem universul         
 Și funii împletite să lege-al nostru umblet.
 
 Să dezbrăcăm veșmântul tristeților în muguri
 Și-n scoică de iubire să-ncătușăm  ispite,       
 Să nu ne mai despartă nici țărm nici răsărituri,
 Credința și nădejdea să fie nesfârșite!                 


.

luni, 14 mai 2012

SUNT LIBERTATE?



  
 
 Din când în când îți scriu cu dorul meu
 Câte un gând ce-a ațipit în mare,
 Ești doar un val ce cântă ca Orfeu,
 Hoinară clipă ,vine și dispare.
 
 Sunt vinovat? Tu ești  doar un trecut
 Și ești atât cât nu te uit prezent,
 Iar  viitorul încă nenăscut 
 Un drum retoric deocamdat-absent.
 
 Din colț de rai zâmbește ghiocelul ,
 E ca un prinț ce-n taină te privește,
 Vrea să-și dezlege-ngandurat misterul
 Suspină-n clopot și se ofilește.
 
 Pe gândul meu voi pune un sigiliu
 Să nu îmi poți răspunde nici în vis,
 Prezentul și trecutu-s în consiliu           
 Ești viitor sau doar miraj nescris?
 
 Din când în când  cu dorul meu  îți scriu, 
 Dar dacă-ți scriu sunt oare libertate?
 Dac-aș fi liber, ce-aș putea să-ți fiu?
 M-aș risipi în stele și-n alte gânduri poate.
 

vineri, 11 mai 2012

NOAPTE NOSTALGICĂ





 E noaptea mult prea lungă și visele prea scurte,
 La braț cu nostalgia apuselor iubiri
 Din gânduri nerostite și dor ce ne desparte 
 Îmi împletesc dorințe, retorice trăiri.
 
 La granița stelară lumini incandescente,
 Hoinară fără tine, pribeagul meu absent,
 În neguri ce suspină și vise inocente
 Speranțele îngână minute din prezent.               
 
 Mă farmecă  iar clipa salcâmilor în floare
 Și crește-n mine setea dorinței pentru tine,
 Eu știu că simți sărutul în iarbă de-așteptare,
 Vreau să rămâi o noapte rătăcitor în mine.
 
 Să ne plimbăm de mână prin galaxii albastre,
 Să ardem împreună tot focul  din priviri,
 Să fie trupul nostru o torță-n sărbătoare                   
 Și serafimi  să cânte în roșii trandafiri.                           
 
 Aș vrea ca visu-acesta să nu se mai sfârșească,
 O noapte, numai una să ne plimbăm prin maci,
 Doar ochii blânzi de lună prin gene să privească,
 Un crin să-ți fiu în suflet, cu tine să mă-mbraci!
 

marți, 8 mai 2012

POTIRUL CLIPEI



 
 Surâs de fluturi tandri mă leagănă-n iubire
 Și flori multicolore își scutură tandrețea,
 Himerele din noapte pe clape efemere
 În tainice mistere îmi spulberă tristețea.
 
 M-ascund în bezna nopții sub aripă de înger,
 M-adăpostește trupul angelicului vis,
 Năvoadele din mine s-au rupt precum un fulger
 Ce-aprinde-n bezna nopții lumini care s-au stins.
 
 Te-am scris cu răsăritul iubirii nesfârșite
 Și ți-am cules tot dorul împrăștiat în vânt,
 Cristale sfărâmate din tine-s adunate,
 Mi le-am sădit în suflet și port turcoaz veșmânt.
 
 Păstrez delirul nopții și beau potirul clipei,
 De mâine cine știe de n-ai să cerni în lujeri 
 Și-n praf de păpădie egreta nostalgiei.
 Aș vrea să-mi cânți iubirea cu suflete de îngeri.
  

sâmbătă, 5 mai 2012

CÂNDVA


 Cândva  te întrebam pe care cer
 Îți va cânta iubirea pescarusul,
 Și lacrima de dor din vers stingher
 Pe ce vioară îi va pribegi arcușul?
 
 Din câte gânduri ți-ai făcut șirag
 Și verdele al căror ochi te amăgește,
 Iar roua din surâs în care prag
 Și-n care poartă noaptea mai doinește?
 
 Din ce apus  vei răsări când plec
 Și-n care anotimp vei ancora,
 În care colț de zare singuratec
 Ca o nălucă umbra-mi vei vedea?
  
 Din care amintiri de pe alei
 Vei bea iubirea-n cupe de zorea,
 Cu ce parfum vei șterge ochii mei 
 Când nu-i vei mai privi în dor de stea?
 
 Din care noapte vise vei fura
 Și-n care zi te vei ruga de magi,
 Cu ce iluzii te vei îmbrăca
 Și cui îi vei mai spune vorbe dragi?
 
 Din ce răspântii te vei aduna
 Când licuricii vor sărbători,    
 Din câte pribegiri vei  suspina                    
 Când genele de nori se vor umbri?
 
 Cândva erai rubinul unui gând
 Azi doar condeiul scrie despre tine,
 Iar din icoana timpului flămând
 Au mai rămas doar umbre și ruine.

vineri, 4 mai 2012

M-AM REGĂSIT




 Vorbește-mi despre tine în altă primăvară
 Și spulberă-ți iubirea în mirişti de abis,
 Alungă-ţi tainic dor de fluturii din vară
 Doar amintiri cu nuferi să te alinte-n vis!
 
 Noi am plătit doar vamă pe interzise drumuri,
 Nu-ţi plângă flori de măr în suflet întristat,
 Întoarce-te spre vise ce aripi au în zboruri,
 Nu-ngemăna trecutul în foc de altădat!
 
 Am ferecat iubirea într-un castel de lacrimi
 Iar cheia e pierdută, deschizătoare nu-i,
 Pe  lacăt e rugină, tristețea zace-n inimi
 Coliere de speranţă le-am atârnat în cui.
 
 Întruchipări nebune vin iarăși să ne ceară
 Tributul inocenței ce l-am visat în doi,
 Am spulberat suspine, himere de-odinioară
 Nu mai plătesc nici biruri , nici frângere de ploi.
 
 M-am dezbrăcât de tine pentru a câtă oară?
 Și inima mi-am pus-o zălog pentru alt dor,
 Iubirea mea de taină, când dulce, când amară,
 Vreau s-o alung din mine în cernere de nor.
 
 Ce rost mai are astăzi  să-mi aminteșţi de tine,
 Când inima îți bate pentru iubirea cui?
 Nu înțeleg chemarea ce vine înspre mine,
 N-am să-mi împart albastrul cu ochii nimănui!
 
 Te șterg astăzi din suflet şi te alung din minte
 Nici greierii nu cântă , iar doruri nu mai am,
 Păstrez doar amintirea în albăstrele sfinte,
 Ecoul ţi se stinge-n miresme de alean.

  Din neguri de-amintire mă reîntorc spre mine,
  Melancolii de-o  clipă din umbre năvălesc,
  Cocorii-au aţipit în veşnicii străine,      
  Doar în oglinda tristă a vremii te zăresc.

joi, 3 mai 2012

NOI




 Se scurge viața-n anotimpuri
 și zboară foi din calendar,
 când toate zilele sunt aburi
 iubirea mea e-un secundar.
 Un adăpost când mi-este greu,
 o cetățuie ,dorul meu,
 un dans prin care trec zâmbind
 cu primăverile la braț
 și-n care eu cu drag alint
 iubirea mea ,un vis cifrat.
 Numărătoare văd în noi,
 sunt doi,zic ei...
 dar eu cu ea doar unul văd
 și-n contopire de sărut
 vertebra care ne-a unit,
 din respirație-am făcut 
 un singur trup
 iar eu cu ea,doar unul văd!
  

FANTASME





 Am să îți șterg prezența din colbul meu de vise  
 Nimic să-mi amintească din toate câte-ai fost,
 Te-am zămislit din lanuri de gingașe narcise
 Ești val înfrânt de gânduri  în clipe fără rost.
 
 Lunatică fantasmă fără de chip și viață
 Ți-am spulberat cenușa-n răspântie de drum,
 Nici umbre nu există din tine-n dimineață,
 Doar  pescărușul  țese descântece în scrum.
 
 Ai fost o-nchipuire de albatroși în ceață,
 Otravă de iluzii în suflet inocent,
 M-am dezbrăcat de tine ridicolă paiață,
 De azi te iert de toate, ți-e sufletul absent. 
 
 Uitarea se așterne în timp ce marea tace,
 Un licurici dansează-n petale de cais, 
 Renaște-n mine viața prin rugăciuni de pace
 Și fluturi desenează pe buze galben iris.
 
 Îmi înflorește ziua cu ametiste-n cale
 Iar zâmbetul mi-e iarăși un crin în răsărit,
 Te-am aruncat în hăul nefericirii tale,
 Ești doar un chip de humă din visul meu cioplit.
 
 Când hoinăresc în vise te risipești în basme
 Te-au spulberat talazuri ca prundul de la mal,
 Nici nu-mi aduc aminte de ai purtat un nume,
 Eu cred c-ai fost doar sarea prelinsa  de un val.